Mă învălui
Ca o îmbrăţişare fierbinte.
Ale tale vibraţii,
În suflet adânc îmi răsună.
Îndoielnice umbre
În juru-mi dansează,
Călăuzindu-mi şovăielnicii paşi
Spre lumină.

Cu ochii închişi
Şi o plecăciune graţioasă,
Chem ai nesiguranţei
Nori gri în inima mea.
Accept unduirea timidă,
Pulsînd prin vene însetate,
Cu o dorinţă vampirică
De a mă înfrupta
Din aurul dulce,
Ce-n valuri îl reverşi
Din puritatea cristalină
A măiestriei tale.

Doar al tău tremur fragil, spiralat,
Deschide poarta unui suflet
Pribeag şi neliniştit,
Lăsînd alinarea
Să facă minuni.
Tu, mesager
Al Afroditei,
Eşti un nimic în univers
Şi totul pentru mine.

Distanţa absolută
Ce ne desparte,
Menţine echilibrul firesc
Al existenţei noastre.
Paradoxal, anume noi
Suntem creaţi pentru sacrificiu.
Fiinţa noastră este atît de efemeră,
Încît n-avem dreptul
Nici să ne împlinim iubirea.                                                                                                               @Vasile Calistru